Situaţia dosarelor miniştrilor-parlamentari a luat o nouă turnură odată cu publicarea pe site-ul Camerei Deputaţilor a referatelor prin care DNA cerea avizul pentru începerea urmăririi penale. Acestea conţin de la referiri la probele din dosar până la numele martorilor şi ar putea fi considerate intervenţii în actul de justiţie. Reacţiile de până acum au fost confuze, CSM susţinând că publicarea referatelor nu afectează continuarea actului de justiţie, iar DNA susţinând contrariul. Efectele instituţionale ale publicării referatelor DNA pentru Miron Mitrea şi Adrian Năstase se încadrează în controversata influenţă a Parlamentului, instituţie legislativă, în bunul mers al Justiţiei. Indiferent de urmări, intervenţia Camerei Deputaţilor în mediatizarea unor documente menite a fi secrete este totuşi neavenită. Se creează impresia de justiţie făcută cu forţa, mai degrabă în plan imagologic decât în plan juridic.
Confuziile procedurale legate de dosarele penale ale deputaţilor Miron Mitrea şi Adrian Năstase sunt exacerbată de acest nou conflict care are în prim plan publicarea referatelor DNA. De reţinut este şi faptul că referatul în cazul lui Miron Mitrea a apărut pe data de 18 iunie, iar în cel al lui Adrian Năstase pe data de 20 iunie, ceea ce ar putea accentua impresia de atac premeditat.
Important este şi rezultatul imagologic al acestui demers. În momentul în care Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a recomandat public respingerea avizului DNA, site-ul Camerei a afişat acuzaţiile aduse de DNA lui Adrian Năstase. Practic, în planul imaginii publice succesiunea evenimentelor a fost următoarea: Comisia juridică a recomandat aviz de NUP şi a contestat, prin declaraţii publice, dosarul întocmit de procurori. La scurt timp, apare contra-replica prin prezentarea publică, în formă sintetică, a acuzaţiilor care i se aduc lui Adrian Năstase.
Ceea ce va urma va fi un proces de imagine care va contribui la erodarea tuturor actorilor implicaţi: Parlamentul, Justiţia, acuzaţii.